luni, 12 ianuarie 2009

Prajitura cu visine


12 linguri cu zahar
2 pliculete zahar vanilat
4 oua
9 linguri ulei
10 linguri lapte caldut)
15 linguri cu varf de faina
1 praf copt
aprox 700-800 gr visine fara samburi ( ananas, caise din compot) .




- se freaca ouale cu zaharul si zaharul vanilat, se pune treptat uleiul, apoi cate o lingura de lapte, iar la sfarsit faina cu praful de copt.
- se toarna compozitia in tava unsa cu margarina si tapetata cu faina, apoi se aseaza visinele .
- se aseaza visinele .
-o bagati la cuptor, la 175 de grade, sau daca nu e cuptor electric, o bagati in cuptorul incins la focul cel mai mic .
Se pudreaza.


Recipe by Poca.

6 comentarii:

cristina spunea...

iuly..ce bine arata prajiturica ta ;)..ma gandeam si eu sa fac pe maine o prajitura cu capsuni ca am cativa pe acasa..crezi ca pot folosi acelasi blat ca cel din retetuca ta si pentru capsuni?pupici

Iulia spunea...

Cred ca va merge.De ce nu?Mie mi s-au cam lasat visinile la fund pentru ca nu le-am dat prin faina.Tu ai putea sa dai fructele prin faina inainte sa le pui ca sa nu se lase la fund. Blatul e super.Pufos.Sa-mi spui cum ti-a iesit.Pupici!!!

Liviu spunea...

Draga Iulia,

Cum primirea calda pe care mi-ai facut-o in 'culcusul' tau culinar m-a facut sa repet experienta savuroasa pe care am avut-o cu pieptul de curcan, si cu orgoliul masculin puternic motivat de Muza Iulia, mi-am zis sa intervin creator si asupra acestui 'dolce'. Drept care, am impartit aluatul pregatit conform 'baghetei' tale fermecate, cam 2/3 amestecat cu 2 lingurite de cocoa d-aia buna si turnat in prim strat in tava, iar peste el am lasat sa se scurga languros si intr-o dezordine studiata restul de 1/3 de aluat 'Iulia'. Am dat apoi la cuptor timp de vreo zece minute aceasta imbratisare creola, ca sa 'creasca' un pic...
Dupa ce am constatat ca aluatul este pornit bine, aproape pasional, in aventura sa, am scos tava si repede-repede, am intins 'peste', continutul unui borcan (400 g) de merisoare salbatice (sau, daca vrei, Wild-Preiselbeeren, pre limba niebelungilor). Borcanul l-am cumparat de la Kaufland convins ca este compot dar cand l-am deschis m-a surprins (hmm, mi se mai intampla, am inceput sa-mi pierd reflexele...) sa constat ca era un fel de gem, perfect legat pentru a fi asternut peste aluatul infierbantat. Ca sa ajung mai repede la climax, trecind peste provocarile olfactive, si peste inca vreo 15 minute, am scos din cuptor o tava in care albul-crem, negrul-maroniu si rosul stralucitor se uneau intr-o sinergie agresiva si plina de vino-incoa...
Cat despre deliciile gustative pe care salbaticia merisorului le dezlantuie intr-o prajitura obisnuita cu canoanele unei vieti casnice si randuite... Doar ca este musai sa ai langa prajiturelele astfel randuite, pufoase, calde si inrosite de emotii, un ibric aburind de cafea Guatemala Antigua, proaspat rasnita, si poate si altceva...

Iulia spunea...

Liviu, comentariile tale ma fac mereu sa zambesc! Ma bucur tare mult k incerci retetele mele si deasemenea ma bucur ca iti si plac!

Liviu spunea...

Draga Iulia,

Pentru ca, asa cum bine ai remarcat, imi plac(i), ma voi 'agata' in continuare cu maxima placere de 'retetucile' tale. Pe curand, si 'pupici'!

Liviu

Iulia spunea...

Ma bucur tare mult ca le incerci si sper sa-ti placa toate!